fbpx

Fructarianismul. Argumente pro și contra unei diete cu fructe

Diete cu fructe

Ştiaţi că există persoane care, zi de zi, sunt adeptii unor diete cu fructe? Pentru cititorul obișnuit să consume „de toate” va fi o surpriză să afle că unii semeni de-ai lor s-au hrănit ani de zile şi, în câteva cazuri, chiar şi mai mult de un deceniu, numai cu fructe. Altora, precum iubitorii de cure de detoxifiere, această idee li se va părea tentantă.

Argumentul principal care pledează pentru fructarianism este că maimuţele antropoide, care sunt rudele noastre cele mai apropiate din punct de vedere filogenetic, se hrănesc exclusiv sau preponderent cu vegetale, iar sistemul lor digestiv (dentiţie, concentraţia acizilor digestivi, lungimea sporită a tractului digestiv) este asemănător cu al omului. Cimpanzeul, al cărui ADN este identic într-o proporţie de 98% cu acela al omului e un mare consumator de fructe, ce furnizează cea mai mare parte a caloriilor dietei sale.

Dintre toate vegetalele, fructele sunt cele mai apetisante! Cu toate acestea, în ziua de azi nu este foarte uşor să fii fructarian. Şi după cum vom vedea, spre dezamăgirea celor înclinaţi să adopte acest model nutriţional, fructarianismul nu este o dietă de ţinut toată viaţa şi nici nu se împacă bine cu orice mod de trai.

Este bine urmăm exclusiv diete cu fructe?

   Cei mai împătimiți fructarieni spun că pot fi considerați din tagma lor numai cei care consumă doar fructe, nu şi legume, grâu sau soia. Ar trebui, deci, ca o persoană care consumă, să spunem, 80% fructe, dar mai consumă şi alte vegetale sau chiar alimente non-vegetale (lactate, ouă) să nu poate fi calificată drept fructarian.

În rândul vegetarienilor sau a veganilor ce consumă doar crudităţi persistă mari controverse până şi asupra conceptului de fruct. Din punct de vedere botanic, fructe nu sunt doar cele pe care le categorisim noi ca atare, în limbaj comun (mărul, vişinele, kiwi), dar şi ardeii, castraveţii, dovleacul, nucile, păstăile de fasole ori… cerealele (cariopse). Deci, categoria fructelor este mai vastă, fapt ce le-ar putea da şansa unor fructarieni să aibă o dietă mai diversificată, evitând carenţele nutriţionale, din păcate destul de frecvente, la ei. Aici am atins cel mai problematic aspect legat de fructarianism si celebrele diete cu fructe.

Nu trebuie să facem abstracţie de faptul că mulţi adepţi entuziaşti ai acestui stil alimentar au fost nevoiţi să-l abandoneze, trecând la diete mai complete. La începutul secolului XX, însuşi Mahatma Gandhi l-a adoptat, pentru o scurtă perioadă. Dieta vegană, în toate variantele sale, inclusiv fructarianismul, se potriveşte perfect cu filosofiile de tip pacifist, bazate pe non-violenţă. Dar nici marele Gandhi, la fel ca şi alţii, nu s-a putut acomoda cu o dietă care să permită doar consumul de fructe, aşa că a abandonat fructarianismul, rămânând însă fidel principiilor vegetarianismului.

Problemele provocate de alimentatia prin diete cu fructe: lipsa proteinelor și carența de vitamină B12

   Să presupunem că v-aţi prezentat la o petrecere, unde gazdele, ştiindu-vă stilul alimentar, v-au pus în faţă un paner cu fructe. După ce aţi mâncat mare parte dintre ele (fără să vă săturaţi), pofta vă este luată de tirul de întrebări al comesenilor (din care nu lipseşte clasicul „de unde iei proteinele?”). Chiar aşa, de unde ți le iei, dacă, aşa cum fac şi alţii, consumi doar portocale, mere şi banane?

Fructarienii sunt de mai multe feluri, iar unii exclud hotărât orice mâncare gătită, orice produs de origine animală şi chiar nucile, leguminoasele (soia, fasolea) ori grânele, care ar putea oferi toată gama aminoacizilor esenţiali. Cei mai înverșunați fructarieni nu consumă seminţe, alune sau grâne, spunând că ele sunt destinate înmulţirii plantei.

Pentru a asigura totuşi necesarul de proteine ar fi necesar să consumăm cel puţin 4-5 kg de fructe pe zi. Asta ar însemna să mâncăm la fiecare 2 ore (cam cât durează digestia unei mese alcătuită din fructe), aşa cum fac maimuţele. Însă chiar și cimpanzeii mai consumă, când au ocazia, şi hrană de origine animală (furnici, larve), care le suplinesc unele lipsuri.

O mare problemă conexă dietelor bazate exclusiv pe vegetale rămâne carenţa de vitamină B12, care poate vătăma sistemul nervos.

Fructarianismul nu este recomandat iarna. De ce nu e bine sa tinem diete cu fructe in sezonul rece?

O alimentaţie bazată doar pe fructe poate fi foarte problematică pentru o persoană care munceşte din greu, mai ales dacă se expune la temperaturi foarte scăzute. Fructele zemoase au, cu câteva excepţii, calităţi de tip yin, astfel că ele ne îngreunează adaptarea la frig. Cine nu crede, să verifice! Conţinutul lor caloric este redus, astfel că ar trebui să consumăm cantităţi uriaşe.

Sezonul hibernal e cel mai problematic pentru fructarieni. Nu doar din pricină că nu-i prea uşor să-ţi asiguri diversitatea nutriţională necesară, ci şi prin faptul că, pur şi simplu, organismul uman nu a fost pus, în atâtea milenii, în situaţia de-a rezista la ger hrănindu-se doar cu fructe suculente (pepene, citrice, kiwi). În schimb o dietă vegetariană diversificată e mult mai compatibilă cu o bună stare de sănătate şi cu adaptarea la mediu. Fructele pot avea o pondere de 50-60% din volumul de alimente. Dar avem nevoie şi de o hrană mai consistentă.

În schimb, fructarianismul (axat pe fructe zemoase) poate fi folosit pe perioade limitate, de câte 1-2 luni, dând rezultate extraordinare în obezitate şi în bolile grave (maligne).

 

Specialistii de la clinica Dietalia™ sunt zi de zi langa tine daca vrei sa inveti sa mananci sanatos. Afla cum te putem ajuta:

Despre clinica DietaliaServiciile Dietalia

Programul de slăbit

Alte programe de nutriţie

Sport la domiciliu

Masaj la domiciliu

Întrebări frecvente despre clinica Dietalia

Testimoniale

Tarife şi programări

Distribuie articolul dacă ţi-a plăcut
error: Conţinutul acestui site este proprietatea Dietalia! Copierea parţială sau integrală este interzisă.