fbpx

Deficitul de minerale poate fi combătut. Află ce alimente să consumi!

Deficitul de minerale

Deficitul de minerale aparut în absenţa aportului suficient şi constant al acestora prin alimentatie, poate duce la subrezirea sanatatii.

Mineralele contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic, la asimilarea şi prelucrarea macronutrienţilor, la medierea schimburilor de energie, la sinteza de substanţe cu rol plastic, la producerea de enzime şi hormoni, la catalizarea reacţiilor biochimice şi, practic, în orice proces esenţial.

Deficitul de minerale produce probleme de locomoţie, nutriţie, imunitate, reproducere, gândire, circulaţie, respiraţie ori secreţie hormonală. De la simţul văzului şi până la rezistenţa la agresiunile mediului, toate sunt influenţate într-o mare măsură de satisfacerea necesarului de micronutrienţi (iod, zinc, fier, crom, cobalt, seleniu) și macronutrienți (magneziu, calciu, fosfor, clor, potasiu, sodiu).

De ce apare deficitul de minerale?

Atât pentru avitaminoze, cât şi pentru deficitul de minerale, este incriminată monotonia dietei. Însă, în unele state puternic industrializate în care a fost practicată o agricultură intensivă decenii la rând, nici măcar o dietă diversificată nu mai poate asigura un aport suficient de minerale. Explicaţia este sărăcirea solului ca urmare a folosirii unor chimicale ce facilitează producţii agricole ridicate.

Însă, vinovată de deficitul de minerale nu este doar o dietă insuficient diversificată. Chiar dacă este diversă şi bogată în calorii, o dietă poate promova deficitul de minerale. De pildă, la analize se poate constata o carenta de calciu sau chiar osteoporoză la o persoană care consumă zilnic cantităţi uriaşe de lactate. Ba, chiar la naţiunile occidentale, este foarte frecventă o asemenea situaţie! Cine să fie, oare, de vină? Atunci când se exclude un deficit de asimilare, cel mai adesea este de vină… tot dieta. Adică o alimentaţie prea bogată în produse ce determină acidoză în organism (hrană de origine animală, mâncare procesată termic sau produse rafinate). De aceea, întotdeauna trebuie să existe un echilibru între alimentele acidifiante şi cele alcalinizante (fructele, verdeţurile şi legumele crude). Cele din urmă trebuie să fie chiar preponderente, având în vedere că acidoza (aducătoare de boli şi mare devoratoare de minerale) este produsă nu doar de o dietă necorespunzătoare, ci şi de alţi factori (inflamaţia cronică, noxele din aer sau stresul).

Pentru a împiedica primejdioasa modificare a pH-ului sangvin, organismul este nevoit să extragă mineralele (calciul) din oase. Aşa apar suferinţele osteo-musculare la tineri, pentru ca mai târziu acestea să se agraveze și să intervină fragilitatea osoasă.

Proteinele animale generează cantităţi mari de acizi a căror transformare în săruri, în vederea eliminării, necesită cantităţi mari de minerale.

Simptomele cauzate de deficitul de minerale

Carenţa de calciu mai produce şi excitabilitate musculară, tetanie și rahitism. Lipsa de clor (mai rară) duce la creşterea încetinită şi la slăbiciunea musculară. Deficitul de magneziu determină tromboze, accidente vasculare și spasmofilie. Carenţa de fosfor provoacă afecţiuni osoase, deficienţe cardiace ori astenie. Lipsa de potasiu determină constipaţie, memorie redusă, fatigabilitate musculară și dureri articulare. Insuficienţa sodiului conduce la o filtrare renală deficitară, la hipotensiune și la astenie. Carenţa de fier duce la imunitate redusă, anorexie sau anemie. Lipsa de crom contribuie la instaurarea aterosclerozei, iar absenţa cobaltului produce tulburări în activitatea miocardului, anemie, anxietate şi expune la infecţii acute.

Ce tratament se recomanda in demineralizarea organismului provocata de deficitul de minerale?

Pentru a combate demineralizarea, vom îmbunătăţi alimentația treptat, dar constant, prin mărirea raţiei de vegetale crude, cultivate „bio” și achiziţionate din pieţele tradiţionale. În lipsa acestora sunt bune şi fructele ori legumele din supermarketuri, dar le vom evita pe cele care, prin aspect, origine sau dimensiuni, dau de bănuit că ar fi roade ale agriculturii intensive. Vom reduce aportul de alimente ce ne încarcă sângele cu reziduuri acide (proteinele animale şi substanţele provenite din supraprelucrarea industrială a vegetalelor, precum zahărul sau făina albă).

Sucul de varză se consumă zilnic, câte 2 pahare, cu 30 de minute înainte de masă. Va fi administrat imediat după extracţie, pentru un maxim de efecte.

Sucul de lămâie se consumă pe parcursul unei cure cu o durată de 4-5 săptămâni. Este indicat în demineralizare, mai cu seamă în caz de tuberculoză osoasă. Se începe cu o jumătate de lămâie şi se ajunge treptat la o cantitate de 2 lămâi.

Sucul de coacăze (100-400 ml pe zi) este indicat în demineralizare. Se consumă zilnic, administrat în câteva reprize.

Curmalele (proaspete sau uscate) se consumă în special în deficitul de magneziu.

Foarte benefică este şi cura de mere (una din mesele zilnice poate fi alcătuită exclusiv din aceste fructe).

 

Specialistii de la clinica Dietalia™ sunt zi de zi langa tine daca vrei sa inveti sa mananci sanatos. Afla cum te putem ajuta:

Despre clinica DietaliaServiciile Dietalia

Programul de slăbit

Alte programe de nutriţie

Sport la domiciliu

Masaj la domiciliu

Întrebări frecvente despre clinica Dietalia

Testimoniale

Tarife şi programări

Distribuie articolul dacă ţi-a plăcut
error: Conţinutul acestui site este proprietatea Dietalia! Copierea parţială sau integrală este interzisă.