fbpx

CONTACT

Tel. 0788.629.414

Mail office@dietalia.ro

Te tenteaza sa urmezi o dieta hiperproteica pentru a slabi? Afla riscurile la care te poti expune!

Dieta hiperproteica

Medicii de la Clinica de nutritie Dietalia ne avertizeaza cu privire la riscurile la care ne expunem atunci cand incepem o dieta hiperproteica.

Specia umană a luat naştere şi a evoluat în condiţiile unei diete formate în majoritate din alimente bogate în carbohidraţi. Din această cauză, o alimentaţie aptă să asigure menţinerea stării de sănătate nu poate fi caracterizată, pe termen lung, de o pondere prea redusă a acestor macronutrienţi.

Specialiştii de la American Heart Association nu recomandă, pentru slăbire, dietele cu conţinut mare de proteine. Unele dintre acestea restricţionează consumul de alimente sănătoase, necesare organismului prin nutrienţii esenţiali pe care îi furnizează.

De multe ori, o dieta hiperproteica nu satisface, pur şi simplu, necesarul minim de macronutrienţi, mai cu seamă de carbohidraţi. Pe de altă parte, persoanele care urmează astfel de diete pentru multă vreme nu îşi procură vitaminele şi o bună parte dintre mineralele de trebuinţă. Din acest motiv, se expun la riscuri legate de degradarea stării de sănătate, prin carenţele survenite. În loc să obţină forma fizică pe care şi-o doresc, ajung într-o situaţie medicală cu mult mai greu rezolvabilă decât problemele de greutate pe care le aveau anterior.

Dieta hiperproteica nu este echilibrata din punct de vedere al nutrientilor esentiali

Dieta hiperproteica (cea în care predomină proteinele) are renumele de a facilita arderea grăsimilor. Prin diminuarea drastică a consumului de carbohidraţi (produse făinoase, cartofi, fructe), corpul este nevoit să îşi obţină energia necesară prin consumul grăsimilor din ţesutul adipos şi al proteinelor din dietă.

Acest proces facilitează, într-adevăr slăbirea. Dar rezultatele sunt temporare, fiindcă un astfel de regim nu poate fi urmat pentru tot restul vieţii, fără riscuri pentru sănătate. Este un regim nenatural, din moment ce majoritatea medicilor şi nutriţioniştilor afirmă că partea cea mai mare dintre caloriile ingerate zilnic trebuie să provină din carbohidraţi.

Dieta hiperproteica se bazează pe consumul de ouă, carne, brânză, alimente în care abundă nu doar proteinele complete, ci şi colesterolul şi grăsimile saturate.

Dieta hiperproteica nu este echilibrata din punct de vedere al nutrienţilor esenţiali. Nu trebuie să uităm că, în cursul evoluţiei sale de-a lungul unor zeci şi sute de mii de ani, omul s-a hrănit cu precădere cu alimente bogate în glucide şi rare erau ocaziile în care, la o masă, erau consumate mai multe proteine decât carbohidraţi. Oamenii primitivi consumau proteine care proveneau din carne, ouă şi fructe oleaginoase. Aceste alimente nu erau atât de uşor de procurat încât să poată acoperi necesarul caloric nici măcar pentru micile comunităţi umane (triburi) de acum 10, 20 sau 30.000 de ani. Baza dietei o formau tot vegetalele, chiar şi în zilele în care era disponibilă şi carnea. Iar dintre vegetale, cele mai consumate erau fructele, verdeţurile şi rădăcinoasele, întrucât până la apariţia primelor comunităţi umane axate pe agricultură, nu erau disponibile nici suficiente cereale.

De ce slabim aşa de repede cu o dieta hiperproteica? Este oare sanatos sau doar eliminam apa din tesuturi?!

În dietele bazate pe proteine se formează şi se eliberează în fluxul sangvin o mare cantitate de corpi cetonici (prin folosirea lipidelor drept combustibil pentru celule, în loc de glucoză). Starea de cetoză ar putea face, uneori, mai uşoară urmarea unei cure de slăbire, deoarece poate genera scăderea apetitului şi apariţia unor stări de greaţă. Prin urmare, persoana în cauză poate face faţă mai lesne ispitelor culinare. Dar acest avantaj relativ este insignifiant faţă de suma inconvenientelor!

Dieta hiperproteica determină o rapidă pierdere în greutate, prin faptul că odată cu limitarea severă a aportului de carbohidraţi, are loc o intensificare a eliminării de fluide, prin diureză. Deci, reducerea spectaculoasă a greutăţii, care îi încântă pe unii în primele zile de regim nu este un efect al subţierii depozitelor adipoase, ci doar al eliminării apei din ţesuturi.

Riscurile unei diete cu exces de proteine

Sa urmam o dieta hiperproteica nu este cea mai inspirată strategie, de vreme ce noi consumăm deja prea multe proteine. Alimentele de origine animală sunt cele folosite, de regulă, în dietele hiperproteice. Asta fiindcă se urmăreşte, în paralel, eliminarea sau reducerea severă a consumului de carbohidraţi (care nu lipsesc din hrana de origine vegetală, fie ea una mai bogată în proteine).

Neajunsul major al alimentelor de origine animală este conţinutul ridicat de grăsimi saturate (de regulă solide la temperatura camerei). Prin consumul unor cantităţi impresionante de alimente bogate în grăsimi saturate (carne de orice fel, ouă, lapte şi derivate de-ale sale) devenim foarte expuşi la bolile de inimă, la diabet, la ivirea evenimentelor cardio-vasculare (ex. infarct) şi la anumite boli maligne (ex. cancer de colon).

Există, de asemenea, persoane care nu pot gestiona eficient şi în timp util reziduurile metabolice rămase în urma proteinelor. Acestea riscă să fie afectate, prin utilizarea îndelungată a unei diete hiperproteice, de către afecţiuni hepatice şi renale. Există şi un risc sporit de osteoporoză, legat de o dieta hiperproteica.

O cura de slabire apropiata de perfectiune... Ce trebuie sa fac?

Nu este recomandat ca, în încercarea de a scăpa de excedentul ponderal, să diminuăm consumul de carbohidraţi. Un regim de slăbire sănătos presupune menţinerea ponderii normale a glucidelor, a proteinelor şi a lipidelor în alimentaţie. In plus, se urmareste micşorarea numărului de calorii ingerate zilnic şi, în acelaşi timp, mărirea numărului de calorii „arse” (prin exerciţii fizice de anduranţă, gen jogging, mers rapid, ciclism etc.).

În mod normal, carbohidraţii (fructe, pâine, rădăcinoase, cartofi) trebuie să ofere 50-60% din numărul zilnic total de calorii. Grăsimile trebuie sa dea circa 20%, iar proteinele 20-30%. Unele alimente vegetale conţin mari cantităţi de carbohidraţi, alături de semnificative de proteine. Exemple de acest fel sunt leguminoasele (linte, fasole, mazăre) şi cerealele (orez, secară, grâu).

De asemenea, există alimente care conţin cantităţi ridicate de proteine, alături de mari cantităţi de grăsimi (de tip nesaturat). Acestea sunt nucile, alunele de pădure, arahidele sau seminţele de floarea-soarelui. Deci „proteine” nu înseamnă doar carne, peşte, brânză, ouă, aşa cum consideră în mod eronat destul de mulţi oameni. Vegetarienii nu duc lipsă de proteine, chiar dacă nu consumă carne, lactate şi ouă!

American Heart Association îi sfătuieşte pe toţi cei care vor să scadă în greutate ca ponderea caloriilor provenite din grăsimi să nu fie mai mare de 35% din totalul caloric ingerat zilnic. Caloriile provenite din grăsimi saturate (animale) nu trebuie să aibă o pondere mai mare de 7%. Mai puţin de 1% din calorii vor proveni din grăsimi de tip „trans”. Însă, prin urmarea unei diete hiperproteice, aceste ţinte sunt imposibil de atins.

Dieta hiperproteica descurajează consumul multor alimente vegetale, bogate în carbohidraţi şi în fibre. Aceste alimente ne ajutau să ne menţinem colesterolemia la un nivel optim, fiind componente esenţiale ale unei diete echilibrate. Diminuarea consumului lor va atrage, în compensare, creşterea ponderii alimentelor bogate în grăsimi. Astfel colesterolemia creşte şi, odată cu ea, riscul de boli cardiovasculare.

O dietă cu un conţinut ridicat de carbohidraţi este foarte uşor suportată de organism pe termen lung. Spre deosebire de una bazată pe grăsimi sau pe proteine. Dieta de zi cu zi a ţăranului român s-a bazat, secole la rând, pe carbohidraţi, conţinând cantităţi foarte reduse de proteine de provenienţă animală. La fel este şi dieta din China rurală, unde bolile cardiovasculare şi cancerul au şi azi o prevalenţă redusă.

Chiar dacă oferă cu precădere calorii furnizate de către glucide, o dietă poate în continuare să fie utilizată în scopul eliminării kilogramelor în plus. Fiindcă numărul total de calorii ingerat zilnic este cel care face diferenţa între slăbire şi îngrăşare. Cu condiţia ca dieta să nu conţină prea multe produse cu indice glicemic ridicat.

O alimentaţie bogată în carbohidraţi e una ce oferă din abundenţă fructe, legume, seminţe, nuci, cereale integrale şi lactate cu conţinut redus de grăsimi (iaurt etc.). S-a dovedit că o astfel de alimentaţie are capacitatea de a reduce nivelul tensiunii arteriale, la persoanele care au probleme de această natură. Limitarea consumului acestor alimente, practicată în cadrul dietelor hiperproteice, va determina, în schimb, creşterea presiunii arteriale, deoarece este limitat aportul de calciu, magneziu şi potasiu, în vreme ce creşte aportul cotidian de sodiu.

În concluzie, alimentaţia folosită în curele de slăbire trebuie să aibă o pondere a carbohidraţilor, a proteinelor şi a lipidelor cu totul identică celei din dieta obişnuită. Numai cantitatea de alimente trebuie diminuată, concomitent cu creşterea consumului caloric prin intensificarea activităţilor musculare. Aceasta este cea mai bună şi mai sănătoasă reţetă de slăbit. Evită regimurile extreme, dezechilibrate!

Redactat de Dr. Frunza Alexandru si publicat in revista Tratamente naturiste nr.104

Apeleaza la specialistii in nutritie de la Clinica Dietalia pentru un program de slabire personalizat

Distribuie articolul dacă ţi-a plăcut
Call Now ButtonSuna acum: 0788629414
error: Conţinutul acestui site este proprietatea Dietalia! Copierea parţială sau integrală este interzisă.