Evita excesele alimentare de Sarbatori! Ce remedii stimuleaza bila, combat diareea si te scapa de gazele intestinale?
Câteodată, bucuria Sărbătorilor de iarnă se dezlănţuie într-atât încât noţiunea de moderaţie pare că s-a evaporat subit în atmosfera saturată de muzică şi miresme îmbietoare. Excesele alimentare de sarbatori si desfătările gastronomice vin pe bandă rulantă, iar euforia alcoolului cuprinde tot trupul. Distracţia e în toi, ne zbuciumăm cu înfocare pe tonurile muzicii de petrecere, apoi cerem şi o a treia porţie de sarmale. La desert simţim o sete care l-ar face invidios şi pe Bachus. Efectele se văd peste câteva ore.
Excesele alimentare de Sarbatori conduc direct la... camera de gardă!
Primul care suferă este sistemul digestiv. Mucoasa gastrică este iritată de alcool, prăjeli şi condimente. Tractul digestiv supraîncărcat apasă pe organele învecinate, afectând şi circulaţia. Carnea nu mai poate fi digerată corespunzător din cauza bogăţiei de zahăr din prăjituri, iar vinul şi berea le-au pus capac la toate! Organismul, copleşit de marea diversitate şi cantitate de alimente, precum şi de succesiunea rapidă a felurilor de mâncare, dă frâu liber unei secreţii haotice de sucuri digestive. Hrana nu mai e digerată complet. Încep fermentaţiile, putrefacţia, cu producţie de gaze şi compuşi chimici toxici. Abdomenul se umflă, iar peristaltismul intestinal fie încetineşte, fie accelerează brusc. Când echilibrul întregului corp este primejduit, apar pirozisul, eructaţiile, senzaţia de preaplin şi apăsare, disconfortul în zona hepatică, ameţelile şi cefaleea, crampele şi balonarea, iar sistemul nervos declanşează reflexele de eliminare (voma şi diareea).
Cum sa procedez ca sa evit excesele alimentare de Sarbatori?
Statisticile spun că românul de rând consumă în fiecare zi peste o jumătate de kilogram de făinoase, 50 g de grăsimi (majoritatea saturate) şi peste 160 g de carne. Dacă mai adăugăm şi dulciurile, zahărul ascuns în răcoritoare şi alcoolul, trecem lesne de 3300 kcal zilnic. De Sărbători, însă, nici măcar dicţionarul nu se mai deschide la cuvântul "cumpătare"!
O altă problemă este combinarea fără nicio noimă a claselor de alimente. Oricine are idee de puţină fiziologie ştie că proteinele, glucidele şi lipidele sunt mistuite în sectoare aparte ale tubului digestiv, cu ajutorul unor sucuri digestive la fel de diferite. Ce se întâmplă atunci când în cursul digestiei proteinelor, care are loc în stomac, apare o porţie consistentă de zahăr sau amidon? Exact manifestări dintre cele descrise mai sus, la intensităţi variabile, în funcţie de organism.
La bolnavii de ficat, suferinzii de gastrită sau pacienţii cu ulcer gastro-duodenal precauţiile vor fi sporite, pentru a preveni problemele, care pornesc de la regurgitări şi arsuri gastrice şi ajung până la vărsăturile continue ce necesită spitalizare.
Mai trebuie ştiut şi că...
- Diversele tipuri de proteine (lapte, carne, alune) au timpi de digestie diferiţi (deci nu se amestecă la aceeaşi masă),
- Acizii (oţet, murături) stânjenesc digestia amidonului,
- Amidonul şi proteinele (carnea) se digeră în feluri diferite (deci nu formează cea mai bună pereche!),
- Glucidele simple (mierea, zahărul, fructele dulci) nu fac o casă bună cu făinoasele (apar fermentaţii!).
- Tot glucidele simple inhibă digestia proteinelor.
- Grăsimile încetinesc mistuirea proteinelor (aminteşte-ţi de digestia lentă a prăjelilor!),
- Legumele şi verdeţurile nu se combină bine decât cu proteinele şi cu făinoasele, însă nu şi cu dulciurile şi fructele.
- Fructele dulci, prăjiturile şi laptele se consumă, cel mai bine, singure.
Cam multe reguli şi cam greu de respectat, nu-i aşa?! Multe, dar necesare. Deşi nu le putem respecta mereu. Am putea să fim măcar ponderaţi... mai ales de Sărbători.
Am depăşit măsura. Ce să fac?
Severitatea simptomelor digestive va fi direct proporţională cu gravitatea perturbărilor pe care organismul trebuie să le înlăture. De fapt, toate senzaţiile neplăcute pe care le percepi au scopul restabilirii funcţiilor normale. Până la un anume punct, mecanismele de eliminare a toxinelor nu trebuiesc stingherite. Totuşi, când starea de rău se agravează, când vărsăturile, crampele şi scaunele diareice dau asalturi tot mai puternice, va fi solicitat ajutorul medical, pentru că e posibil ca organismul să aibă dificultăţi în a-şi reveni prin propriile puteri. Repausul alimentar vreme de 1-2 zile poate fi de ajutor.
Ceaiul de izmă (Mentha piperita) protejează mucoasele digestive, ameliorează diareea, combate dispepsia şi vărsăturile, elimină greţurile, fermentaţiile şi alină durerile de stomac. Se opăresc 2 linguriţe de plantă mărunţită în 250 ml de apă clocotită şi se consumă două ceaiuri pe zi. Similar mai pot fi folosite şi ceaiurile de coada-şoricelului şi busuioc.
Infuzia de mărar (2 linguriţe la o cană de apă clocotită) stimulează secreţia biliară, favorizează mistuirea şi diminuează producţia de gaze în intestine.
Infuzia de scoarţă de gutui sau de coajă de stejar combate diareea. Se adaugă 1-2 linguriţe de produs vegetal la 250 ml de apă clocotită. Se infuzează 15 minute.
Ceaiul verde diminuează senzaţia de apăsare, uşurează digestia, combate eructaţiile şi calmează mucoasele iritate. Se adaugă 1-2 linguriţe de produs la 250 ml de apă clocotită, se infuzează câteva minute şi se consumă cald.
Autor: Tomi Tohaneanu, redactor la revista Tratamente naturiste
Cere sfatul specialistilor in nutritie de la Dietalia. Poti primi un program de slabit personalizat sau un program de nutritie in functie de anumite afectiuni.
