Nucile caju previn calculii biliari, distrug bacteriile, sunt utile in diabet si tonifica inima si muschii

Citeste despre...
Medicii specialisti in nutritie de la Clinica Dietalia ne arata de ce sunt bune nucile caju in calculii biliari, diabet si boli de inima.
Arborele Acaju (Anacardium occidentale), cel care produce „nucile” caju, îşi are originile în America de Sud (Brazilia). El face parte din aceeaşi familie cu arborele de mango şi cu arborele de fistic.
Cei care au adus prima dată gustoasele nuci de caju în Europa sunt, se pare, exploratorii portughezi ai Lumii Noi, în secolul XVI. Însă, comercializarea la nivel internaţional a acestora a luat amploare abia în primele decenii ale secolului XX.
Nucile caju şi-au căpătat aprecierea în Europa şi în ţara noastră prin gustul lor agreabil. Iar beneficiile şi calităţile lor nutriţionale sunt pe măsura gustului!
Cum se consumă nucile caju?
Nucile de caju se consumă în diferite chipuri: prăjite, sărate, trecute prin zahăr sau prin ciocolată. Folosite la aperitive, la prepararea unor feluri principale de mâncare sau a unor deserturi, nucile caju oferă, sub orice formă, o combinaţie specială de nutrienţi.
Nucile caju, numite şi „alune caju”, trebuie consumate cu moderaţie. Si asta doar după ce ne-am asigurat că produsul se află în cadrul termenului de valabilitate şi că a fost corect procesat şi depozitat. Consumat fără moderaţie, caju ne poate face să luăm în greutate, mai ales dacă avem un metabolism mai degrabă lent.
Nucile caju au în componenţă acid oxalic, la fel ca şi ciocolata, hrişca sau spanacul. Acest acid poate determina formarea calculilor urinari, la persoanele predispuse. Aşadar, este bine să fim cumpătaţi în consumul „alunelor caju”, chiar dacă gustul lor plăcut tinde să ne poarte într-o direcţie opusă moderaţiei!
Arborele Caju produce merele cashew, pe care nu le găsim în România, din păcate
Arborele Acaju mai produce, în afară de lemnul său valoros, şi aşa-numitul „măr cashew”. Cu toate că mărul cashew” e comestibil, el este, în acelaşi timp, şi mult prea perisabil pentru a putea fi transportat pe distanţe lungi. De aceea, el e necunoscut publicului autohton.
Atât frunzele arborelui Acaju, cât şi merele cashew ori scoarţa copacului deţin calităţi terapeutice, prin substanţele chimice pe care le conţin. Compuşii activi au efecte antidiareice, bactericide, sporesc libidoul, scad nivelul glicemiei, reduc tensiunea arterială şi reduc febra.
Singurele produse ale acestui arbore care se folosesc pe scară largă la noi sunt nucile caju. Pe acestea le găsim în aproape orice supermarket, gata de consum şi gustoase. Insă nu şi foarte accesibile ca preţ. Totuşi, ele îşi merită costul pe deplin. Sunt foarte bogate în proteine (valoroase pentru sportivi şi vegetarieni). In plus, furnizează cantităţi considerabile de magneziu, zinc, fosfor, mangan şi fier, minerale şi oligoelemente.
Calculoza biliară, prevenită prin consumul de nuci caju
Consumul de nuci şi alune (aici fiind incluse şi nucile caju) este asociat cu scăderea riscului de formare a calculilor biliari. Într-un studiu au fost examinate datele privind dieta culese de la peste 80.000 de femei. Acele participante care au consumat săptămânal cel puţin o uncie (aproximativ 28 g) de nuci sau alte fructe oleaginoase prezentau cu 25% mai puţine şanse de apariţie a calculilor biliari.
Nucile caju distrug bacteriile
Studii recente au arătat că nucile caju conţin substanţe active apte să nimicească bacteriile gram-pozitive. Acest gen de bacterii provoacă formarea cariilor dentare şi afecţiuni precum tuberculoza ori acneea.
Nucile caju conţin magneziu şi cupru, pentru o inimă sănătoasă şi muşchi viguroşi
Magneziul oferit de nucile cashew contribuie la menţinerea sănătăţii cardiace. Tot el împiedică creşterea periculoasă a tensiunii arteriale, diminuează durerile şi starea de oboseală. Mai mult, atenuează migrenele şi previne apariţia spasmelor musculare.
Laolaltă cu sărurile de calciu, magneziul consolidează oasele şi participă la menţinerea muşchilor într-o bună stare de funcţionare.
Graţie conţintului crescut de cupru, nucile caju înlesnesc buna utilizare a fierului. Cuprul este implicat şi în anihilarea radicalilor liberi, în susţinerea integrităţii oaselor şi a ţesuturilor cu rol conectiv ori în producerea melaninei, pigment existent în piele şi în firele de păr. Albirea părului survine, în timp, prin diminuarea sintezei de melanină, iar această diminuare poate fi, uneori, un efect direct al carenţei de cupru. Cuprul este şi un constituent al superoxid dismutazei, o enzimă endogenă cu important rol antioxidant.
Nucile caju conţin grăsimi benefice pentru inimă şi pentru curele de slăbire, deoarece nu au colesterol
Nucile caju sunt bogate în lipide. O uncie (28,3 grame) de nuci caju conţine 12 grame de grăsimi. Predomină grăsimile benefice, dar sunt prezente şi grăsimile saturate, la fel ca şi în alte surse vegetale de acizi graşi esenţiali.
În nucile caju raportul între grăsimile polinesaturate şi cele mononesaturate este de 1 la 2. Un raport identic este şi între grăsimile saturate şi cele mononesaturate. Aceste proporţii sunt apreciate de cercetători ca fiind benefice sănătăţii.
Nucile caju conţin, de asemenea, tocoferoli, squalene şi fitosteroli, substanţe care contribuie la diminuarea riscului de atac de cord.
Nucile caju sunt benefice pentru sistemul circulator, prin grăsmile nesaturate pe care le oferă consumatorului. Din conţinutul lor absentează colesterolul. Grăsimile mononesaturate ne ajută să ne menţinem colesterolul „bun” (HDL) la un nivel adecvat, compatibil pe deplin cu sănătatea cardiovasculară.
Aceste nuci nu conţin colesterol şi, în pofida conţinutului lor destul de ridicat de acizi graşi, în categoria oleaginoaselor ele se remarcă, mai degrabă, prin cantitatea modestă de lipide. Astfel, nucile (româneşti), arahidele sau migdalele conţin cantităţi mai mari de grăsimi decât caju!
Nucile cashew se pot consuma, cu moderaţie, chiar şi de persoanele care şi-au propus să slăbească. Curele de slăbire nu presupun atât interdicţii alimentare (exceptând, poate, alimentele cu indice glicemic ridicat), cât împuţinarea caloriilor ingerate zilnic şi înlocuirea alimentelor procesate, concentrate (pline de zahăr şi grăsimi nesănătoase), cu o hrană naturală, bogată în fibre.
Nucile caju au un conţinut energetic sporit, dar în acelaşi timp sunt şi bogate în fibre. Fibrele alimentare pot fi de ajutor în eliminarea surplusului ponderal şi reducerea colesterolemiei.
Nucile caju sunt utile în diabet?
Mai nou, s-a constatat că nucile caju, la fel ca şi alte oleaginoase (alune, seminţe de floarea-soarelui, nuci), au un efect pozitiv şi asupra diabeticilor, prin grăsimile benefice pe care le oferă. De aceste efecte sunt responsabili acizii graşi mononesaturaţi care, diminuând nivelul trigliceridelor sangvine, previn dezvoltarea şi agravarea unor tulburări aflate în legătură cu diabetul zaharat (sindromul metabolic). În plus, consumul frecvent de nuci şi seminţe oleaginoase contribuie la reducerea riscului de diabet de tip II.
Extractele de caju pot fi utilizate în bolile pielii
Deşi nucile cashew se folosesc îndeobşte în alimentaţie, le-au fost identificate efecte pozitive şi în uz extern. Extractul de nuci caju posedă calităţi astringente, intrând în compoziţia unor creme şi geluri menite a fi aplicate în afecţiunile pielii.
Cercetătorii din Filipine folosesc preparatele (cremele) obţinute din caju pentru tratamentul unor afecţiuni precum negii, excrescenţele cutanate de natură benignă şi carcinomul bazocelular (cea mai des întâlnită formă de cancer al pielii).
Redactat de Dr. Frunza Alexandru si publicat in revista Tratamente naturiste nr.104
Apeleaza la specialistii in nutritie de la Clinica Dietalia pentru un program de nutritie personalizat